Muzeul Trenulețelor din Hunedoara, un colț de Rai pentru pasionați (și nu numai)

Una dintre surprizele cu adevărat spectaculoase, pe care ni le-a rezervat Hunedoara, a fost Muzeul Trenulețelor „Valentin Banciu”, un loc care ne-a impresionat prin atenția la detalii și diversitatea uluitoare a exponatelor.

Dacă nu știi despre el, este posibil să îl ratezi, în sensul în care nu este pe atât de promovat, pe cât poate ți se va părea că merită, atunci când îi vei trece pragul. La intrare, muzeul este „semnalizat” printr-o locomotivă „ieșită” în exteriorul clădirii.

Intrarea la Muzeul Trenulețelor, marcată de o locomotivă „ieșită” din zid

Muzeul Trenulețelor, o poveste în patru anotimpuri (și nu numai)

Muzeul Trenulețelor oferă vizitatorilor o lume complexă în miniatură, organizată în patru anotimpuri (și nu numai) cu garnituri de tren, locomotive, mașini, elemente din natură, oameni – toate expuse într-un decor de poveste. Am văzut reproduceri până la cele mai mici detalii – peroane cu călători, tuneluri, oameni stând la soare pe o pajiște sau surprinși în cele mai cotidiene activități – ni se pare că toate cuvintele nu ar fi de ajuns pentru a redea cât de complexe sunt dioramele prezentate. Am văzut chiar și miniaturile Castelului Corvinilor, traseul mocăniței și un traseu de telegondolă, totul aranjat cu măiestrie și minuțiozitate.

Cât costă un bilet la Muzeul Trenulețelor

Un bilet pentru a vizita muzeul costă 14 lei, deși ni se pare că merită cel puțin de două-trei încă pe atât. Ne-a plăcut că tichetul de acces are forma unui biet de tren de odinioară, fiind doar unul dintre exemplele de atenție la detaliile care au întregit o experiență autentică.

Cine a fost Valentin Banciu, cel care dă numele Muzeului Trenulețelor

„Ne-a atins” în egală măsură povestea fostului pilot hunedorean de raliuri și campion național, Valentin Banciu, în memoria căruia a fost făcut acest muzeu. Pasionat de trenuri, acesta visa la vremurile în care, ajuns la pensie, să își poată pună cap la cap cel puțin câteva sute de machete de trenulețe, astfel încât să deschidă un loc similar cu cel despre care povestim. Nu a mai avut ocazia să își vadă dorința împlinită, căci din păcate, viața are alte planuri, uneori, astfel încât nu a mai apucat să își vadă dorința împlinită. Totuși, din fericire, putem continua să trăim, într-un anume fel, prin cei care rămân și pe care poate i-am marcat pozitiv cu existența noastră, astfel încât să-și dorească să ne ducă povestea mai departe. Concret, de adeverirea visului lui Valentin Banciu este „responsabilă” soția sa, Delia Silvia Banciu, cea care a avut grijă ca locul închipuit de acesta să devină realitatea.

Povestea am aflat-o de la doamna care se ocupa de muzeu, în ziua în care am fost noi și, întreaga experiență de acolo ne-a lăsat, chiar dinainte să știm istoria locului, impresia de un proiect de familie. Dat fiind că este cea mai spectaculoasă reprezentare cu machete de trenuri, pe care am văzut-o vreodată și fiind totul ireproșabil, ne-am zis că este izvorât din pasiune pură, nicidecum dintr-un considerent de business și atât.

Un cadou primit în copilărie – izvorul unei pasiuni care a dus la ideea de Muzeul Trenulețelor

Firesc, ne-am întrebat cum poate izvorî o pasiune atât de intensă pentru un domeniu și, în urma research-ului făcut, cronologia ne-a dus până în copilărie, acolo unde își au începuturile atât de multe lucruri, și bune, și mai puțin. Pe când era mic, Valentin Banciu a primit un trenuleț din Austria, de la unchiul său, inginer feroviar, ceea ce a reprezentat punctul zero al unei pasiuni căreia avea să îi dedice mult timp și, din câte putem observa, să spună ceva despre el, chiar și atunci când nu mai este.

O cotitură emoționantă între „plecarea” fostului pilot și deschiderea muzeului este faptul că acesta i-a lăsat soției sale adresele a două case de licitații, pentru a evalua cele 18.000 de piese, achiziționate în aproape jumătate de veac. Acesta nu a avut puterea să se despartă de lucrurile care au însemnat marea pasiune a jumătății ei, astfel încât astăzi putem admira colecția de piese în miniatură din diferite epoci, achiziționate atât din țara noastră, cât și dincolo de granițe. De altfel, o încăpere a muzeului este dedicată miniaturilor expuse, astfel încât doritorii își pot achiziționa și organiza propriile diorame acasă.

Lansarea muzeului era planificată chiar la începutul acestui an, însă pandemia de COVID-19 a îngreunat lucrurile, astfel încât s-a petrecut abia în vară. Chiar și așa, planurile au fost doar amânate, nu anulate și ne-ar plăcea să afle cât mai mulți oameni, despre acest loc de poveste, în care pe noi ne-a uitat timpul cel puțin o oră și care concurează cu multe muzee cărora le-am trecut pragul, de-a lungul călătoriilor noastre.

Lasă un răspuns